Acest site utilizează cookie-uri care sunt esențiale pentru funcționarea acestui site. Utilizăm module cookie suplimentare pentru a susține funcțiile opționale ale site-ului sau pentru a aduna statistici de utilizare anonime pentru îmbunătățirea acestui site. Prin continuarea navigării pe acest site sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor noastre. Am actualizat declarația noastră de confidențialitate. Puteți vedea ultima noastră declarație de confidențialitate aici. Mai multe informații

COMPLICAȚII?

Multe persoane care suferă de diabet zaharat de tip 1 își fac griji din cauza riscului de complicații pe termen lung. Unele dintre ele încep să se gândească la complicații de îndată ce li se pune diagnosticul, iar altele încep să își facă griji atunci când apar primele simptome sau sunt diagnosticate cu primele semne de complicații.
 
În timp, nivelurile ridicate ale glicemiei sunt asociate cu multe tipuri diferite de complicații. Obținerea unor niveluri adecvate ale glicemiei și a unei valori HbA1c țintă este esențială pentru a contribui la reducerea riscului de complicații pe termen lung, la întârzierea sau chiar la evitarea unor astfel de complicații*.

Citiți despre experiențele reale ale altor persoane cu diabet zaharat de tip 1 și descoperiți cum au reușit aceste persoane să ajungă la un control mai bun al diabetului zaharat.

Înainte de a folosi pompa de insulină, îmi era foarte frică de complicaţiile pe termen lung. Acum, nivelul HbA1c se înscrie în intervalul de valori acceptabile. Atunci când se afla în intervalul de valori joase, aveam deseori episoade de hipoglicemie. Cu ajutorul pompei de insulină, mi-am menţinut nivelul HbA1c într-un interval valoric bun, fără a dezvolta hipoglicemie severă.

– CHRISTIAN

CARE SUNT CAUZELE COMPLICAȚIILOR?

Multe persoane care suferă de diabet zaharat de tip 1 se întreabă cum le va fi afectată viața de boală, atât pe termen scurt, cât și în viitor. 

Complicațiile posibile pe termen lung pot să apară după ce ați avut diabet zaharat o anumită perioadă de timp, în special atunci când nivelurile glicemiei au fost constant prea ridicate (hiperglicemie). Acest lucru poate afecta anumite părți ale organismului precum ochii, inima, ficatul, rinichii, nervii și picioarele.

Hiperglicemia poate fi cauzată de factori precum:

  • Faptul că nu utilizați o cantitate suficientă de insulină care să corespundă aportului de alimente 
  • Încercarea de a evita hipoglicemia și menținerea unui nivel ridicat al glicemiei în mod intenționat 
  • Calcularea incorectă a dozelor de insulină 
  • Omiterea administrării injecţiilor sau a bolusurilor 
  • Neefectuarea unui număr suficient de teste pentru automonitorizarea glicemiei 

Pentru a reduce riscul de complicaţii cauzate de hiperglicemie, este important ca glicemia să se afle în intervalul de valori ţintă pe o perioadă cât mai lungă.

CARE SUNT PRINCIPALELE COMPLICAŢII ALE DIABETULUI ZAHARAT?

Complicaţiile cronice ale diabetului zaharat sunt în general legate de sistemul circulator. Atât vasele sangvine mici (nivelul microvascular), cât şi vasele sangvine mari (nivelul macrovascular) pot fi afectate de perioade prelungite de hiperglicemie.

Complicaţii la nivel microvascular
Prezenţa unei cantităţi prea mari de glucoză la nivel microvascular va afecta în timp vasele sangvine mici, cauzând tulburări de vedere, boli renale,  afectare neurologică sau probleme circulatorii.

Complicaţii la nivel macrovascular
În timp, prezenţa unei cantităţi pare mari de glucoză în vasele sangvine mari poate determina boală arterială coronariană (atac de cord), boală vasculară periferică sau atac vascular cerebral.

REDUCEREA RISCULUI DE COMPLICAŢII

HbA1c: o măsură importantă a eficienței în gestionarea diabetului zaharat ce constă în folosirea cantităţii de glucoză ce s-a atașat de fiecare hematie în ultimele 2-3 luni pentru evaluarea nivelului de control al diabetului zaharat.                                                                                                                     

Studiul privind controlul și complicațiile diabetului zaharat (DCCT, Diabetes Control and Complications Trial) a confirmat că scăderea valorii HbA1c cu doar 1% poate reduce cu până la 40% riscul de a dezvolta complicații microvasculare.* Nivelul HbA1c trebuie monitorizat la fiecare 3 luni pentru a fi menţinut sub 7% sau la nivelul ţintă stabilit de către medic.* 

Valorile normale ale glucozei pot varia între 70 şi 140 mg/dL, iar dacă doriţi să încercaţi să obţineţi aceste valori ţintă în viaţa de zi cu zi, puteţi face acest lucru prin automonitorizarea glicemiei (AMG) folosind glucometrul personal.*

Hipoglicemia („episoadele hipoglicemice”) înseamnă scăderea nivelului glicemiei sub 60 mg/dL, deşi cifra exactă poate varia de la o persoană la alta. În cazul hipoglicemiei ușoare, simptomele sunt simțite, iar măsurile care se pot lua pentru a preveni înrăutățirea acestora constau în consumul de alimente sau de băuturi cu conținut de carbohidrați. În cazul hipoglicemiei severe, se impune ajutor din partea altei persoane, iar uneori este posibil să fie necesar şi tratament spitalicesc.

Hiperglicemia („episoadele hiperglicemice”) apare atunci când nivelul glicemiei este peste 200 mg/dL, însă acest nivel poate varia de la o persoană la alta. Un nivel al glicemiei de peste 270 mg/dL trebuie tratat imediat pentru a evita complicațiile acute. 

Obținerea și menținerea nivelului ţintă al HbA1c, reducând în același timp riscul de hipoglicemie, pot  fi dificile. Tratamentul cu pompa de insulină permite ajustarea cantității necesare de insulină în funcţie de nevoile pe care le are organismul în fiecare oră.

Controlul atent al nivelurilor glicemiei poate reduce semnificativ riscul de a dezvolta complicaţii. Scăderea cu 1% a valorii HbA1c poate reduce riscul de:* 

  • Retinopatie (afectarea ochiului), cu 38%
  • Nefropatie (afectarea rinichiului), cu 28%
  • Neuropatie (afectarea nervilor), cu 28%
  • Evenimente cardiovasculare (atac de cord sau atac vascular cerebral), cu 57%

Reducerea la minimum a riscului de complicaţii reprezintă un aspect important. Tratamentul cu pompa de insulină permite efectuarea unor ajustări ale cantității necesare de insulină, astfel încât aceasta să corespundă nevoilor organismului şi contribuie la reducerea riscurilor.